This song and Mashiara have been the most painful to write, from a lyrical perspective. Almost thirty years after the fall of the romanian communist regime, we are mentally as enslaved as ever. People have to fight their way through endless seas of bureaucratic nonsense for the most simple and trivial achievements, and so often they are forced to give up just because this action demands too much strength compared to what the goal offers. Our mountains are cut down, our protected species hunted down to the last, our education system is being actively strangled, our people are bought with the cheapest means, so that integrity doesn't mean anything anymore. The red tree dripping blood is what we are, a picture of advancing decay, parallel to a column of pus, a parasite maybe more powerful than the bloodtree itself. Everything we fought for is being sold and raped. Every action is a waste.
R. Vancu:
"Acum exact 28 de ani, pe 21 decembrie 1989, actorul Călin Nemeș își dezgolea pieptul în fața soldaților înarmați din Piața Libertății din Cluj. "Trageți, am o singură inimă!", le-a spus.
Au tras. 13 oameni au murit acolo. Călin Nemeș a supraviețuit.
În 1993, la 33 de ani și 2 luni, devastat de scârbă, Călin Nemeș s-a spânzurat. Inima lui rezistase gloanțelor - însă nu reușise să reziste abjecției.
Văd la mulți dintre noi o oboseală în fața abjecției - îmi aduce aminte de oboseala lui Călin Nemeș. [...]
Se va topi ca acel glonț în inima încă atotputernică a lui Călin Nemeș."?
Feat. Daniel Neagoe (Clouds, Shape of Despair, Eye of Solutide, Aeonian Sorrow)
lyrics
Acolo, la marginea lumii
ai crezut că eşti singură,
ai îngenunchiat,
ai şoptit cu sughiţuri,
că nopţile alea n-au fost nedormite
de frică
ci de speranţ-ai crezut.
De după salciile cu ceaţă
a ieşit deşiratul
o fiinţă subţire
şi pe jumătate mestecată
din care clipoceau coloane de puroi
şi lipici
din care muştele bâzâiau batjocoritor
oglindindu-ţi spaima.
Şi când ai luat-o la fugă
am început să plângem
am ştiut că te va prinde.
Siluită, mâncată de dinţii lui cu viermi
închisă în temniţă
Siluită, mâncată de dinţii lui cu viermi
trei decenii în care te-ai minţit
că o să scapi, că pădurea ce ne înconjoară
ne va preschimba în pomi
şi va şterge neliniştea.
Treizeci de ani mai târziu
pe corpul tău sunt doar vânătăi
urmele bocancilor de mineri
şi pozele cu trupuri întinse pe
asfalt
iar pe creier
un cântect despre cum
violul
nu a avut loc.
Sub sălcii e o ceaţă liniştitoare
în care tu te înalţi:
o coloană de cuarţ roşu
cu un ciorchine de inimi
lângă o coloană de puroi împietrit
o înfruntare tăcută şi veşnică
oprită în timp
strigi:
Trageţi! Am o singură inimă.
Trageţi! Am o singură inimă.
supported by 8 fans who also own “Zadar (feat. Daniel Neagoe)”
A masterpiece of Folk Metal. You know how I know? When I get goosebumps after listening to a album. Every song is perfection, beautifully crafted. Haunting vocals and violin, blazing guitar solos - it's all here. 10/10! SwordnBoard
supported by 7 fans who also own “Zadar (feat. Daniel Neagoe)”
NEGURA BUNGET have always been a unique and fascinating band. Epic Romanian folk black metal, shrouded in a dense atmosphere and full of dynamic, organic energy. Although I see "Om" as their unreached masterpiece and neither NEUGURA BUNGET nor Hupogrammos' Dordeduh created such incredible magic again, "Zău" is a worthy final chapet which won't disappoint any fan. Rest in peace! H.L.
Bridging Nordic black metal with traditional Celtic folk, the Idaho crushers forge heavy music with a heroic medieval spirit. Bandcamp New & Notable Oct 11, 2023
supported by 7 fans who also own “Zadar (feat. Daniel Neagoe)”
I love to listen to this during work, it fills me with calmness and I can almost smell the scents of the forest.
Beautiful & serene from start to finish. SilverFolfy